Sari la conținut
Raluca BarbuAvocat

Căutați în domenii, ghiduri pe zone, articole și termeni juridici.

Încercați

EN — English version
Un ghiozdan de copil pe un scaun, lângă o masă cu un plic, în lumina unei veioze

Pensia de întreținere nu se plătește: ce puteți face

· 3 minute de citit · Dreptul familiei și divorț

Instanța a stabilit o pensie de întreținere pentru copil, dar celălalt părinte nu o plătește sau o plătește doar din când în când? Este o situație grea, pentru că banii sunt pentru nevoile de zi cu zi ale copilului. Legea oferă două căi, care se pot folosi și împreună: executarea silită și, în anumite condiții, plângerea penală pentru abandon de familie.

Hotărârea se poate executa imediat

Hotărârile primei instanțe care obligă la plata unor sume cu titlu de întreținere sau alocație pentru copii sunt executorii de drept. Altfel spus, nu trebuie să așteptați judecarea apelului: dacă pensia nu se plătește, puteți începe executarea silită pe baza hotărârii.

Dacă pensia a fost stabilită prin înțelegerea părinților la divorțul la notar, forța executorie a actului notarial trebuie verificată de la caz la caz.

Executarea silită, prin executor judecătoresc

Executarea începe cu o cerere la un executor judecătoresc, însoțită de hotărâre. Cum decurge procedura, pe scurt, găsiți în articolul despre executarea silită.

Cea mai folosită cale este poprirea: angajatorul sau cel care plătește un venit periodic părintelui este obligat să rețină suma și să o vireze direct.

Cât se poate reține din salariu

Pentru datoriile cu titlu de întreținere sau alocație pentru copii, salariul și alte venituri periodice pot fi urmărite până la jumătate din venitul lunar net — mai mult decât pentru alte datorii, unde limita este o treime.

Dacă există mai multe urmăriri asupra aceluiași venit, în total nu se poate reține mai mult de jumătate din venitul lunar net, în afară de cazurile prevăzute de lege. Indemnizația de șomaj și alte sume asemănătoare, care de regulă nu pot fi urmărite, pot fi totuși urmărite pentru întreținere, în limita a jumătate din cuantumul lor.

Abandonul de familie: când este infracțiune

Codul penal pedepsește neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească sau notarială. Pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

Cuvântul important este „rea-credință”: nu orice întârziere este infracțiune. Contează, de exemplu, dacă părintele avea posibilitatea să plătească și a refuzat.

Plângerea prealabilă și termenul ei

Pentru abandonul de familie, acțiunea penală pornește doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate (pentru copilul minor, prin reprezentantul său legal). Termenul pentru plângerea prealabilă este de 3 luni de la data la care persoana vătămată sau reprezentantul legal a aflat despre faptă. Cum se face o plângere penală, pe scurt, găsiți în articolul despre plângerea penală.

Dacă părintele plătește între timp

Legea încurajează plata: fapta nu se mai pedepsește dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, părintele își îndeplinește obligațiile. Dacă plătește mai târziu, dar înainte ca hotărârea de condamnare să rămână definitivă, instanța dispune amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

De aceea, de multe ori, scopul practic al plângerii este chiar recuperarea banilor pentru copil.

Ce pregătiți pentru prima discuție cu avocatul

  • hotărârea prin care s-a stabilit pensia (sau actul de la notar);
  • evidența plăților primite și a lunilor neplătite (extrase de cont, chitanțe);
  • orice informație despre locul de muncă sau veniturile celuilalt părinte;
  • mesajele sau scrisorile în care s-a discutat despre plata pensiei;
  • actele deja făcute: cererea la executor, plângeri anterioare.
Temei legal
  • Codul de procedură civilă, art. 448 alin. (1) pct. 4 (executarea provizorie de drept a hotărârilor privind obligația de întreținere), art. 729 (limitele urmăririi veniturilor: până la jumătate din venitul net pentru întreținere)
  • Codul penal, art. 378 (abandonul de familie — alin. (1) lit. c) modificat prin Legea nr. 323/2023; plângerea prealabilă; nepedepsirea dacă obligațiile sunt îndeplinite)
  • Codul de procedură penală, art. 296 (termenul de 3 luni pentru plângerea prealabilă); ÎCCJ, Decizia HP nr. 2/2020

Informațiile de pe acest site au caracter general și nu reprezintă consultanță juridică. Pentru situația dumneavoastră concretă, vă rugăm să ne contactați.

Discutăm situația dumneavoastră

Spuneți-ne pe scurt ce s-a întâmplat și stabilim o discuție. Ce ne spuneți rămâne confidențial.

Sunați: 0735 191 149