Ați împrumutat o sumă de bani unei rude, unui prieten sau unui cunoscut, iar banii nu se mai întorc? Situația este frecventă și apăsătoare, mai ales când împrumutul s-a făcut „pe încredere”. Mai jos, pe scurt, ce prevede legea: cum se dovedește împrumutul, de când curge termenul de prescripție și ce căi aveți pentru recuperarea banilor.
Ce este, juridic, un împrumut de bani
Codul civil numește împrumutul de bani „împrumut de consumație”: cel care împrumută remite o sumă de bani, iar cel care primește se obligă să restituie, după o anumită perioadă, aceeași sumă. Dacă părțile nu au convenit altfel, se restituie suma nominală primită, oricare ar fi variația valorii banilor între timp.
Dacă nu s-a stabilit niciun termen de restituire, termenul poate fi stabilit de instanță, ținând seama de scopul împrumutului și de situația părților. Dacă s-a convenit că banii se vor da înapoi „când va avea”, iar instanța constată că persoana are sau putea obține resursele, termenul acordat nu poate fi mai mare de 3 luni.
Dobânda
Împrumutul care are ca obiect o sumă de bani se prezumă a fi cu dobândă, până la proba contrară — adică dacă nu se dovedește că a fost gratuit. Dobânda curge din ziua în care banii au fost dați.
Dacă suma nu este restituită la scadență, se datorează și daune pentru întârziere, de la scadență până la plată, în cuantumul convenit sau, în lipsă, la nivelul dobânzii legale — fără să fie nevoie să dovediți un prejudiciu. Cât anume se poate cere în cazul dumneavoastră se stabilește după actele pe care le aveți.
Cum se dovedește împrumutul
Aceasta este, de cele mai multe ori, problema principală. Potrivit Codului de procedură civilă, un act juridic cu o valoare mai mare de 250 lei nu poate fi dovedit doar cu martori. De aceea contează orice înscris: un contract de împrumut, o chitanță, o recunoaștere de datorie semnată, dovada transferului bancar.
Când nu există un contract, legea permite folosirea martorilor dacă există un „început de dovadă scrisă” — orice scriere, chiar nesemnată și nedatată, care provine de la persoana căreia îi cereți banii și care face credibil împrumutul. Martorii sunt admiși și când a existat o imposibilitate materială sau morală de a întocmi un înscris (de exemplu, între rude apropiate) — dar aceasta se apreciază de instanță, de la caz la caz.
Mesajele scrise (SMS, WhatsApp, e-mail) în care persoana recunoaște datoria sau promite că o va plăti pot fi utile; păstrați-le, cu data și numărul de telefon de la care provin.
Punerea în întârziere
Înainte de instanță, este util să cereți în scris restituirea banilor. Legea numește acest pas „punere în întârziere”: o notificare scrisă prin care cereți plata, comunicată prin executor judecătoresc sau prin orice alt mijloc care asigură dovada comunicării (de exemplu, scrisoare recomandată cu confirmare de primire). În notificare se acordă un termen de plată.
Punerea în întârziere se poate face și direct prin cererea de chemare în judecată. Pentru ordonanța de plată există o regulă proprie: somația de 15 zile este obligatorie.
Prescripția: 3 ani
Termenul general de prescripție este de 3 ani. Pentru un împrumut cu termen de restituire, el începe să curgă, de regulă, de la data la care banii trebuiau înapoiați. Dacă nu s-a stabilit niciun termen, cererea prin care se cere instanței stabilirea termenului se prescrie, iar prescripția curge de la data încheierii contractului.
Prescripția se întrerupe, printre altele, dacă persoana recunoaște datoria — de exemplu, plătește o rată sau o recunoaște în scris — ori prin depunerea cererii de chemare în judecată. După întrerupere, începe să curgă un nou termen. De aceea, nu lăsați lucrurile să treneze: calculul exact al termenului ține de actele concrete și se face împreună cu avocatul.
Ce căi aveți pentru recuperarea banilor
Cererea de valoare redusă: o procedură în principal scrisă, cu un formular, pentru pretenții de cel mult 50.000 lei (fără dobânzi și cheltuieli). Detalii în articolul despre cererea de valoare redusă.
Ordonanța de plată: o procedură mai rapidă pentru sume datorate în baza unui contract dovedit prin înscris, după o somație de 15 zile. Dacă cel care datorează contestă întemeiat suma sau sunt necesare și alte probe decât înscrisurile (de exemplu, martori), cererea se respinge și rămâne calea procesului obișnuit. Detalii în articolul despre ordonanța de plată.
Procesul obișnuit (acțiunea în pretenții): potrivit pentru situațiile în care împrumutul trebuie dovedit și cu martori sau în care datoria este contestată. Cererea se depune, de regulă, la instanța de la domiciliul celui care datorează banii; pentru sume de până la 200.000 lei judecă judecătoria.
După ce obțineți o hotărâre executorie, dacă banii tot nu sunt plătiți, urmează executarea silită, prin executor judecătoresc. Detalii în articolul despre executarea silită.
Ce pregătiți pentru prima discuție cu avocatul
- contractul de împrumut, chitanța sau recunoașterea de datorie, dacă există;
- dovada transferului (extras de cont, ordin de plată) sau a predării banilor;
- mesajele, e-mailurile sau scrisorile în care se vorbește despre împrumut ori despre restituire;
- datele când ați dat banii și când trebuiau înapoiați, plus eventualele sume primite înapoi;
- numele persoanelor care știu despre împrumut;
- notificările deja trimise și dovada comunicării lor.
Temei legal
- Codul civil, art. 2.158–2.165 (împrumutul de consumație, termenul de restituire, restituirea), art. 2.159 și 2.167–2.169 (dobânda)
- Codul civil, art. 1.521–1.523 (punerea în întârziere), art. 1.535 (daunele moratorii la obligațiile bănești)
- Codul civil, art. 2.517, 2.523–2.524 (termenul de prescripție de 3 ani și începutul lui), art. 2.537 și 2.541 (întreruperea prescripției și efectele ei)
- Codul de procedură civilă, art. 309–310 (proba cu martori, începutul de dovadă scrisă), art. 94 și 107 (competența), art. 1.014–1.025 (ordonanța de plată), art. 1.026–1.033 (cererea de valoare redusă)
Informațiile de pe acest site au caracter general și nu reprezintă consultanță juridică. Pentru situația dumneavoastră concretă, vă rugăm să ne contactați.
