Adopția în România: condiții și pași

Adoptatorul trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu și să fie cu cel puțin 18 ani mai în vârstă decât copilul; pentru motive temeinice, instanța poate accepta o diferență mai mică, dar nu sub 16 ani. Trebuie să îndeplinească garanțiile morale și condițiile materiale necesare creșterii copilului, lucru certificat prin atestatul eliberat după evaluare.

Două persoane pot adopta împreună numai dacă sunt soț și soție. Nu pot adopta, printre altele, persoanele condamnate definitiv pentru anumite infracțiuni intenționate (contra persoanei sau familiei, pornografie infantilă, trafic de droguri), cele decăzute din drepturile părintești și cele al căror copil beneficiază de o măsură de protecție specială. Adopția între frați și între soți este interzisă.

Copilul poate fi adoptat până la 18 ani. Un adult poate fi adoptat numai dacă a fost crescut în timpul minorității de cel care vrea să îl adopte. Nu poate fi adoptat copilul ai cărui părinți firești nu au împlinit 14 ani.

Trebuie să consimtă: părinții firești (sau tutorele, în cazurile prevăzute de lege), copilul care a împlinit 10 ani, adoptatorul sau soții care adoptă împreună și soțul celui care adoptă singur. Părinții își pot da consimțământul doar după 60 de zile de la nașterea copilului și îl pot revoca în 30 de zile. Consimțământul se dă în fața instanței, liber și necondiționat, după ce părinții au fost informați asupra consecințelor; un consimțământ dat în schimbul unor foloase nu este valabil.

În mod excepțional, instanța poate trece peste refuzul abuziv al părinților, dacă adopția este în interesul superior al copilului. Poate fi considerată refuz abuziv și neprezentarea, deși legal citați, la două termene consecutive fixate pentru consimțământ.

• Evaluarea și atestatul — DGASPC de la domiciliul dumneavoastră (sau un organism privat autorizat) analizează situația familiei, motivele, condițiile de locuit și vă pregătește pentru rolul de părinte. Raportul final se face în cel mult 90 de zile de la cerere; atestatul de persoană sau familie aptă să adopte este valabil 5 ani. Refuzul atestatului se poate ataca în instanță în 15 zile de la comunicare.
• Deschiderea procedurii adopției — după ce adopția a fost stabilită ca soluție în planul de protecție al copilului, DGASPC sesizează instanța pentru deschiderea procedurii; tot atunci își dau consimțământul părinții firești.
• Potrivirea — DGASPC identifică familia atestată potrivită pentru copil, iar copilul și viitorii părinți se cunosc treptat.
• Încredințarea în vederea adopției — instanța de la domiciliul copilului îl încredințează familiei pentru 90 de zile, timp în care relația este urmărită de specialiști.
• Încuviințarea adopției — tribunalul încuviințează adopția prin hotărâre; adopția produce efecte de la data când hotărârea rămâne definitivă.

Când soțul adoptă copilul celuilalt soț, nu sunt necesare atestatul și perioada de încredințare. Consimțământul părintelui firesc se dă în fața instanței, la încuviințarea adopției. Legăturile de rudenie ale copilului încetează doar față de părintele firesc care nu este căsătorit cu adoptatorul și față de rudele acestuia; autoritatea părintească se exercită împreună de adoptator și de părintele firesc căsătorit cu el.

Încredințarea nu este necesară nici când copilul se află de cel puțin 6 luni în plasament la familia adoptatoare sau când adoptă tutorele, după cel puțin 6 luni de tutelă.

Adoptatorul are față de copil drepturile și îndatoririle unui părinte firesc, iar legăturile de rudenie dintre copil și familia de origine încetează (cu excepția adopției copilului soțului). Copilul ia numele de familie al adoptatorului; pentru motive temeinice, instanța poate schimba și prenumele, cu consimțământul copilului de peste 10 ani. Se întocmește un nou act de naștere, în care adoptatorii apar ca părinți.

Informațiile despre adopție sunt confidențiale. După ce devine major, adoptatul poate cere tribunalului acces la informațiile despre familia sa de origine.

Adopția poate înceta prin desfacere, anulare sau constatarea nulității, doar în cazurile strict prevăzute de lege. Cererile privind adopția și încetarea ei se judecă de tribunalul de la domiciliul adoptatului.

• actele de identitate și certificatul de căsătorie, dacă este cazul;
• certificatul de naștere al copilului și, la adopția copilului soțului, datele despre celălalt părinte firesc;
• atestatul și documentele primite de la DGASPC, dacă procedura a început;
• orice hotărâre judecătorească anterioară privind copilul (plasament, tutelă, autoritate părintească);
• întrebările dumneavoastră despre etape, termene și ce urmează după încuviințare.