Uneori, odată cu începerea unui dosar penal, bunurile unei persoane sunt „puse sub sechestru”: casa nu mai poate fi vândută, contul este blocat sau mașina este ridicată. Aceste măsuri se numesc măsuri asigurătorii. Ele nu înseamnă că bunurile au fost confiscate și nici că persoana este vinovată — sunt măsuri de precauție, luate până la soluționarea dosarului. Mai jos găsiți, pe scurt, regulile din Codul de procedură penală.
Ce sunt măsurile asigurătorii și de ce se iau
Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile prin instituirea unui sechestru asupra lor. Scopul este să se evite ascunderea, distrugerea sau înstrăinarea bunurilor care ar putea fi confiscate, ori a celor care pot garanta plata amenzii penale, a cheltuielilor judiciare sau repararea pagubei produse prin infracțiune.
În timpul urmăririi penale le dispune procurorul, prin ordonanță; mai târziu, judecătorul de cameră preliminară sau instanța, prin încheiere. Pentru bunurile care pot fi confiscate, procurorul este obligat să ia aceste măsuri. Ele sunt obligatorii și atunci când persoana vătămată este un minor sau o persoană fără capacitate deplină de exercițiu.
Pe ce bunuri și ale cui se poate pune sechestru
- pentru plata amenzii penale — doar pe bunurile suspectului sau inculpatului;
- pentru confiscare — pe bunurile suspectului sau inculpatului, dar și pe ale altor persoane la care se află bunurile ce urmează a fi confiscate;
- pentru despăgubirea victimei și cheltuielile judiciare — pe bunurile suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente (cea care răspunde, potrivit legii civile, pentru paguba produsă de altul), până la valoarea probabilă a pagubei;
- nu se pot sechestra bunurile autorităților și instituțiilor publice și nici bunurile pe care legea le exceptează de la urmărire.
Cum se aplică sechestrul
Organul care aplică sechestrul identifică și evaluează bunurile și întocmește un proces-verbal în care le descrie, cu valoarea lor, și în care se consemnează și obiecțiile dumneavoastră. Un exemplar vi se lasă dumneavoastră. Banii, bijuteriile, valuta, titlurile de valoare și obiectele de artă se ridică obligatoriu; celelalte bunuri mobile pot fi sigilate, ridicate sau lăsate în grija unui custode.
Pentru o casă sau un teren, sechestrul se notează în cartea funciară, astfel încât bunul nu mai poate fi vândut liber. Sumele de bani pe care alte persoane vi le datorează (de exemplu salariul sau o chirie) pot fi poprite, în limitele legii.
Cum contestați sechestrul
Împotriva ordonanței procurorului prin care s-a luat măsura sau împotriva modului în care a fost aplicată, suspectul, inculpatul, partea civilă sau orice altă persoană interesată poate face contestație în termen de 3 zile de la comunicarea ordonanței, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța care ar judeca fondul cauzei.
Dacă măsura a fost luată de judecătorul de cameră preliminară sau de instanță, contestația se face în 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare, iar contestația privind modul de aplicare, în 3 zile de la punerea în executare. În niciun caz contestația nu suspendă sechestrul.
Termenele sunt foarte scurte. Dacă vi s-a comunicat o astfel de ordonanță sau încheiere, discutați cât mai repede cu un avocat.
Cât durează sechestrul
Procurorul sau instanța trebuie să verifice periodic dacă mai există motivele pentru care s-a luat măsura — cel puțin o dată la 6 luni în urmărirea penală și o dată pe an în timpul judecății — și poate menține, restrânge, extinde sau ridica sechestrul.
La final, ordonanța de clasare sau hotărârea instanței decide și asupra măsurilor asigurătorii. Dacă dosarul se clasează și măsurile sunt menținute, sau dacă instanța lasă nesoluționată latura civilă, măsurile asigurătorii încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune la instanța civilă în 30 de zile (de la comunicarea clasării, respectiv de la rămânerea definitivă a hotărârii).
Dacă sunteți victima: cum vă asigurați despăgubirile
Partea civilă poate cere ea însăși luarea măsurilor asigurătorii pentru repararea pagubei — procurorului, judecătorului de cameră preliminară sau instanței. În timpul urmăririi penale, procurorul trebuie să se pronunțe de îndată asupra cererii. Măsurile luate din oficiu de organele judiciare folosesc și părții civile.
Separat, dacă lucrurile ridicate în dosar vă aparțin sau v-au fost luate pe nedrept, puteți cere restituirea lor, dacă aceasta nu îngreunează soluționarea cauzei; le veți păstra până la soluția definitivă.
Ce pregătiți pentru prima discuție cu avocatul
- ordonanța sau încheierea prin care s-a luat sechestrul și data la care ați primit-o;
- procesul-verbal de sechestru;
- actele de proprietate ale bunurilor sechestrate (mai ales dacă sunt ale altcuiva sau sunt bunuri comune cu soțul / soția);
- orice citație sau act primit în dosar;
- dacă sunteți victima: dovezile pagubei și actul prin care v-ați constituit parte civilă.
Temei legal
- Codul de procedură penală (legislatie.just.ro, DetaliiDocument/310738, forma consolidată din 13.06.2026, inclusiv modificările prin Legea 70/2025): art. 249 (condițiile măsurilor asigurătorii, cererea părții civile), art. 250, 250^1 (contestarea) și 250^2 (verificarea periodică), art. 251–254 (aducerea la îndeplinire, procedura sechestrului, procesul-verbal, notarea în cartea funciară, poprirea), art. 255–256 (restituirea lucrurilor, restabilirea situației anterioare), art. 315 alin. (2) lit. a) (clasarea) și art. 397 alin. (5) (încetarea de drept a măsurilor în 30 de zile)
Informațiile de pe acest site au caracter general și nu reprezintă consultanță juridică. Pentru situația dumneavoastră concretă, vă rugăm să ne contactați.
