Ați aflat că o persoană apropiată a fost reținută de poliție sau că procurorul cere arestarea ei? Sunt momente de mare neliniște pentru întreaga familie. Ajută să știți ce înseamnă fiecare măsură, cât poate dura și ce drepturi are persoana în cauză. Mai jos, pe scurt, ce prevede Codul de procedură penală.
Ce sunt măsurile preventive
Legea prevede cinci măsuri preventive: reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu și arestarea preventivă. Ele pot fi luate doar dacă există probe sau indicii temeinice că persoana a săvârșit o infracțiune și numai dacă sunt necesare — de exemplu, pentru buna desfășurare a procesului sau pentru a împiedica sustragerea de la urmărire ori săvârșirea unei noi infracțiuni.
Orice măsură trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației. O măsură preventivă nu înseamnă că persoana este vinovată.
Reținerea: cel mult 24 de ore
Reținerea o dispune poliția (organul de cercetare penală) sau procurorul, pentru cel mult 24 de ore. Ea poate fi luată numai după audierea persoanei, în prezența unui avocat ales sau numit din oficiu.
Înainte de audiere, persoanei i se spune că are dreptul la avocat și dreptul de a nu face nicio declarație, în afară de datele de identitate. Avocatul ales trebuie să se prezinte în cel mult două ore de la anunțare; altfel se numește un avocat din oficiu. Persoana reținută primește un exemplar al ordonanței de reținere, cu motivele și cu ora la care reținerea începe și se termină.
Familia trebuie anunțată
Imediat după reținere, persoana reținută are dreptul să anunțe personal — sau să ceară autorităților să anunțe — un membru al familiei ori o altă persoană aleasă de ea, despre reținere și despre locul unde se află. Acest drept poate fi refuzat doar pentru motive temeinice, consemnate în scris.
Dacă persoana reținută nu este cetățean român, are dreptul să anunțe și consulatul țării sale.
Controlul judiciar
Controlul judiciar înseamnă că persoana rămâne în libertate, dar trebuie să respecte anumite obligații: să se prezinte la organele judiciare ori de câte ori este chemată, să anunțe schimbarea locuinței și să se prezinte la poliție după programul de supraveghere.
Pot fi impuse și alte obligații, de exemplu: să nu părăsească o anumită zonă, să nu se apropie de persoana vătămată sau de martori, să nu conducă anumite vehicule, să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere. Încălcarea cu rea-credință a obligațiilor poate duce la înlocuirea măsurii cu una mai grea.
Arestarea preventivă
Arestarea preventivă o poate dispune doar un judecător — în timpul urmăririi penale, judecătorul de drepturi și libertăți, la propunerea procurorului — și doar în situațiile prevăzute de lege: de exemplu, când persoana a fugit sau s-a ascuns, încearcă să influențeze martorii ori să distrugă probe, exercită presiuni asupra victimei sau există suspiciunea că a săvârșit o nouă infracțiune.
În cursul urmăririi penale, arestarea se dispune pentru cel mult 30 de zile și se poate prelungi, de fiecare dată cu cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depășească 180 de zile. În timpul judecății în primă instanță, durata totală nu poate depăși jumătate din maximul pedepsei prevăzute pentru infracțiune și, în orice caz, 5 ani.
Cum se contestă
Împotriva ordonanței de reținere date de poliție se poate face plângere la procurorul care supraveghează urmărirea penală, înainte să expire reținerea. Împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți privind arestarea sau celelalte măsuri, inculpatul poate face contestație în termen de 48 de ore.
Măsura se revocă dacă au încetat motivele pentru care a fost luată și se poate înlocui cu una mai ușoară — de exemplu, arestul preventiv cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar —, la cerere sau din oficiu.
Ce poate face familia
- să afle unde se află persoana și ce măsură s-a luat (reținere, propunere de arestare);
- să contacteze un avocat cât mai repede — avocatul ales are la dispoziție cel mult două ore să ajungă după anunțare;
- să pregătească acte despre situația persoanei: locul de muncă, locuința, copiii în întreținere, starea de sănătate;
- să nu discute detaliile faptei la telefon sau pe rețelele de socializare;
- să noteze numărul dosarului și organul judiciar (poliția, parchetul).
Temei legal
- Codul de procedură penală, art. 202–204 (măsurile preventive, condițiile, contestația în 48 de ore), art. 209 (reținerea, cel mult 24 de ore, dreptul la avocat), art. 210 (încunoștințarea familiei), art. 211 și 215 (controlul judiciar și obligațiile lui)
- Codul de procedură penală, art. 223 (cazurile arestării preventive), art. 226 și 233 (30 de zile), art. 236 (prelungirea, total 180 de zile la urmărirea penală), art. 239 (durata maximă în primă instanță), art. 242 (revocarea și înlocuirea măsurilor)
Informațiile de pe acest site au caracter general și nu reprezintă consultanță juridică. Pentru situația dumneavoastră concretă, vă rugăm să ne contactați.
