După un divorț, viața merge mai departe: un loc de muncă nou în alt oraș, o mutare mai aproape de bunici, o nouă familie. Când copilul locuiește cu unul dintre părinți, o astfel de mutare îl privește și pe celălalt părinte — de exemplu, o mutare din Otopeni la Pitești poate face greu de respectat programul de legături personale stabilit. Codul civil are reguli clare despre cine decide. Mai jos, pe scurt, ce prevede legea.
Cine stabilește locuința copilului
Autoritatea părintească aparține în mod egal ambilor părinți și se exercită numai în interesul superior al copilului. După divorț, regula este că autoritatea părintească rămâne comună; doar pentru motive întemeiate instanța o poate da unuia singur, iar celălalt păstrează dreptul de a veghea asupra creșterii și educării copilului.
Locuința copilului se stabilește de comun acord de părinții care nu locuiesc împreună. Dacă nu se înțeleg, hotărăște instanța de tutelă (în practică, instanțele sau completurile specializate pentru minori și familie), ținând cont de raportul de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil.
Locuința copilului, odată stabilită, nu poate fi schimbată fără acordul părinților decât în cazurile prevăzute expres de lege.
Când e nevoie de acordul celuilalt părinte
Codul civil prevede că, dacă afectează exercițiul autorității părintești sau al unor drepturi părintești, schimbarea locuinței copilului împreună cu părintele la care locuiește nu poate avea loc decât cu acordul prealabil al celuilalt părinte.
Așadar, nu orice mutare cere acord: contează dacă mutarea afectează drepturile celuilalt părinte — de exemplu, dacă distanța face imposibil programul de legături personale sau îl împiedică să participe la deciziile privind școala și sănătatea copilului. O mutare în același cartier, de regulă, nu are acest efect; una în alt județ sau în altă țară, de multe ori, da.
Acordul este „prealabil”, adică se cere înainte de mutare, nu după. Este bine ca acordul să fie dat în scris și să cuprindă și noul program de legături personale, adaptat distanței.
Dacă părinții nu se înțeleg
În caz de neînțelegere, hotărăște instanța de tutelă, potrivit interesului superior al copilului, după concluziile raportului de anchetă psihosocială și după ascultarea părinților. Ascultarea copilului este obligatorie; regula generală este că se ascultă obligatoriu copilul care a împlinit 10 ani, iar unul mai mic poate fi ascultat dacă instanța consideră necesar. Opinia copilului contează în raport cu vârsta și maturitatea lui.
Cererile privind ocrotirea copilului se judecă, de regulă, de instanța în a cărei circumscripție își are domiciliul sau reședința copilul.
Dacă împrejurările s-au schimbat după divorț, oricare dintre părinți (și alte persoane prevăzute de lege) poate cere instanței să modifice măsurile privind copilul: locuința, exercitarea autorității părintești, programul de legături personale, pensia de întreținere.
Ce se întâmplă cu programul de legături personale
Părintele la care copilul nu locuiește statornic are dreptul la legături personale cu el. Dacă părinții nu se înțeleg asupra felului în care se exercită acest drept, decide instanța de tutelă, după ascultarea copilului.
O mutare la distanță schimbă, de obicei, și programul: weekendurile scurte pot fi înlocuite cu perioade mai lungi în vacanțe, cu întâlniri video, cu împărțirea cheltuielilor de drum. Aceste lucruri se pot stabili prin înțelegerea părinților sau, dacă nu se înțeleg, de instanță. Detaliile țin de fiecare familie.
Mutarea fără acord și mutarea în altă țară
Mutarea copilului fără acordul cerut de lege poate duce la un proces în care celălalt părinte cere stabilirea locuinței copilului la el sau un nou program de legături personale. Consecințele concrete depind de situație.
Pentru mutarea în altă țară, pe lângă regulile de mai sus, se aplică și reguli privind călătoria minorilor și deplasarea internațională a copiilor — vedeți și articolul despre călătoria copilului în străinătate.
Copilul care a împlinit 14 ani poate cere el însuși părinților să își schimbe locuința necesară pentru desăvârșirea învățăturii sau a pregătirii profesionale (de exemplu, un liceu în alt oraș); dacă părinții se opun, poate sesiza instanța de tutelă.
Ce pregătiți pentru prima discuție cu avocatul
- hotărârea de divorț (sau actul de divorț de la notar ori de la starea civilă) și orice hotărâre privind locuința copilului, programul de legături personale și pensia de întreținere;
- motivul mutării și dovezile lui (contract de muncă, ofertă, înscrierea la școală, locuința nouă);
- noua adresă și distanța față de celălalt părinte;
- propunerea dumneavoastră de program de legături personale după mutare;
- mesajele schimbate cu celălalt părinte despre mutare (acordul sau refuzul).
Temei legal
- Codul civil (legislatie.just.ro, forma consolidată din 03.05.2026): art. 107 (instanța de tutelă), art. 264 (ascultarea copilului), art. 397–398 (autoritatea părintească după divorț), art. 400–401 (locuința copilului după divorț, legăturile personale), art. 403 (modificarea măsurilor), art. 483 (autoritatea părintească), art. 496 (locuința copilului), art. 497 (schimbarea locuinței copilului), art. 498 (schimbarea locuinței pentru învățătură, de la 14 ani)
- Codul de procedură civilă (legislatie.just.ro): art. 114 (cererile în materie de tutelă și familie — instanța de la domiciliul sau reședința persoanei ocrotite)
Informațiile de pe acest site au caracter general și nu reprezintă consultanță juridică. Pentru situația dumneavoastră concretă, vă rugăm să ne contactați.
