Dosarul penal durează prea mult: contestația privind durata procesului

Dacă urmărirea penală sau judecata nu se desfășoară într-o durată rezonabilă, se poate face o contestație prin care se cere accelerarea procedurii. Contestația nu privește vinovăția sau nevinovăția cuiva și nu duce la închiderea dosarului; scopul ei este ca procurorul sau instanța să primească un termen în care să rezolve cauza.

Contestația o pot face suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente. În cursul judecății, o poate face și procurorul.

Contestația poate fi retrasă oricând până la soluționare, dar după retragere nu mai poate fi reluată în aceeași fază a procesului.

Legea stabilește un timp minim care trebuie să fi trecut:

• cel puțin un an de la începerea urmăririi penale, dacă dosarul este încă la parchet sau la poliție;
• cel puțin un an de la trimiterea în judecată, dacă procesul este la prima instanță;
• cel puțin 6 luni de la sesizarea instanței cu o cale de atac (de exemplu, apelul).

Cât timp dosarul este în urmărire penală, contestația o judecă judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța care ar judeca, în primă instanță, cauza. Când dosarul este deja în judecată sau într-o cale de atac, o judecă instanța ierarhic superioară celei care are dosarul.

Contestația se face în scris și cuprinde datele celui care o face și calitatea lui în dosar, numele avocatului (dacă este cazul), adresa de corespondență, parchetul sau instanța și numărul dosarului, motivele de fapt și de drept, data și semnătura.

O contestație făcută înainte de împlinirea termenelor de mai sus se restituie administrativ, fără a fi judecată.

Judecătorul cere dosarul (sau o copie certificată), care trebuie trimis în cel mult 5 zile, și îi informează pe procuror, pe instanța care are cauza și pe celelalte părți, care își pot spune punctul de vedere. Contestația se judecă în cel mult 20 de zile de la înregistrare, în camera de consiliu, cu citarea părților și cu participarea procurorului.

Pentru a aprecia dacă durata este rezonabilă, judecătorul ține seama, printre altele, de natura și complexitatea cauzei (numărul de participanți, dificultatea probelor, elementele din străinătate), de faza în care se află dosarul, de comportamentul celui care face contestația și al celorlalți participanți, inclusiv al autorităților, și de eventualele schimbări ale legii.

Dacă găsește contestația întemeiată, judecătorul o admite și stabilește termenul în care procurorul trebuie să rezolve cauza sau instanța să o judece, precum și termenul în care nu se poate face o nouă contestație. Termene se pot stabili chiar și când autorul faptei nu a fost încă identificat.

Judecătorul nu poate da îndrumări și nu poate anticipa soluția din dosar: decizia de fond rămâne la procuror sau la instanța cauzei.

Încheierea se motivează în 5 zile și nu poate fi atacată. O contestație făcută cu rea-credință se poate sancționa cu amendă judiciară de la 1.000 la 7.000 lei și cu plata cheltuielilor judiciare.

Dacă depășirea duratei rezonabile a fost constatată, o nouă contestație în același dosar se judecă doar pe motivele apărute ulterior.

• numărul dosarului și parchetul sau instanța unde se află;
• dovada datei la care ați depus plângerea sau a datei la care ați aflat că sunteți cercetat;
• citațiile, ordonanțele și orice răspuns primit de la parchet sau poliție;
• o scurtă cronologie a dosarului (audieri, cereri, termene).