Asociatul nemulțumit de o hotărâre AGA: cum o poate contesta

Hotărârile asociaților se iau în adunarea generală; actul constitutiv poate permite și votul prin corespondență. Fiecare parte socială dă dreptul la un vot.

Dacă actul constitutiv nu prevede altfel, adunarea generală decide cu votul care reprezintă majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale. Asociatul nu poate vota atunci când se discută aporturile lui în natură sau actele juridice încheiate între el și societate.

Administratorii convoacă adunarea la sediul social, cel puțin o dată pe an. Dacă actul constitutiv nu prevede altă formă, convocarea se face prin scrisoare recomandată, cu cel puțin 10 zile înainte, cu ordinea de zi. Instanța supremă a stabilit că termenul de 10 zile curge de la data la care scrisoarea a ajuns la destinatar. Asociații care au cel puțin un sfert din capitalul social pot cere convocarea adunării.

Hotărârile luate în limitele legii și ale actului constitutiv sunt obligatorii și pentru asociații care nu au participat sau au votat împotrivă. Pot fi atacate în justiție hotărârile contrare legii sau actului constitutiv — de exemplu, adoptate fără majoritatea cerută, la o adunare convocată neregulamentar sau cu încălcarea unei clauze din actul constitutiv.

Legea face diferența între motivele de nulitate relativă și cele de nulitate absolută, iar de această încadrare depind termenul și cine poate ataca hotărârea.

Acțiunea în anulare se introduce în termen de 15 zile. La SRL, termenul curge de la data la care asociatul a luat cunoștință de hotărârea pe care o atacă (la societățile pe acțiuni, de la publicarea în Monitorul Oficial).

Pot ataca hotărârea asociații care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă și au cerut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al ședinței. De aceea, dacă participați și nu sunteți de acord, este important ca votul împotrivă să fie trecut în procesul-verbal.

Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune nu se prescrie, iar cererea poate fi formulată de orice persoană interesată.

Cererea se judecă de tribunalul în a cărui circumscripție își are societatea sediul principal, în contradictoriu cu societatea. Se judecă în camera de consiliu, iar hotărârea instanței poate fi atacată numai cu apel.

Dacă sunt introduse mai multe acțiuni împotriva aceleiași hotărâri, ele pot fi judecate împreună. Hotărârea definitivă de anulare se menționează în registrul comerțului și se publică în Monitorul Oficial.

O dată cu acțiunea în anulare, reclamantul poate cere instanței, pe calea ordonanței președințiale, suspendarea executării hotărârii atacate. Dacă încuviințează suspendarea, instanța îl poate obliga pe reclamant să depună o cauțiune.

Contestarea hotărârii nu este singura posibilitate. În anumite situații, asociatul se poate retrage din societate sau își poate cesiona părțile sociale — despre acestea am scris separat, în articolul despre ieșirea asociatului din SRL.

Dacă hotărârea a fost precedată de acte ale administratorului care au păgubit societatea, poate fi relevantă și răspunderea administratorului.

• actul constitutiv actualizat al societății și actele adiționale;
• convocarea primită (plicul, confirmarea de primire, e-mailul) sau dovada că nu ați fost convocat;
• hotărârea atacată și procesul-verbal al ședinței, dacă le aveți;
• data exactă la care ați aflat de hotărâre — termenul de 15 zile este scurt;
• un extras de la registrul comerțului cu asociații și părțile sociale.