Amenda penală: cum se calculează și ce se întâmplă dacă nu o plătiți

Amenda penală este o pedeapsă aplicată prin hotărâre judecătorească pentru o infracțiune. Banii se plătesc statului.

Amenda contravențională se aplică prin proces-verbal, de agentul constatator (de exemplu, polițistul), pentru o contravenție, și se contestă prin plângere la judecătorie. Despre ea găsiți un articol separat. Regulile de mai jos privesc doar amenda penală.

Amenda nu se stabilește direct ca o sumă, ci în două etape:

• instanța stabilește un număr de zile-amendă, între 30 și 400, după gravitatea faptei și persoana inculpatului (criteriile generale de individualizare a pedepsei);
• apoi stabilește suma corespunzătoare unei zile-amendă, între 60 și 600 de lei, ținând seama de situația materială a condamnatului și de obligațiile lui legale față de persoanele pe care le întreține;
• amenda totală este numărul zilelor-amendă înmulțit cu suma pe zi.

Numărul zilelor-amendă depinde de ce prevede legea pentru infracțiunea respectivă:

• între 60 și 180 de zile-amendă, când legea prevede numai amenda;
• între 120 și 240 de zile-amendă, când amenda este alternativă la închisoarea de cel mult 2 ani;
• între 180 și 300 de zile-amendă, când amenda este alternativă la închisoarea mai mare de 2 ani.

Dacă prin infracțiune s-a urmărit obținerea unui folos patrimonial, limitele zilelor-amendă se pot majora cu o treime. Tot în acest caz, pe lângă închisoare, instanța poate aplica și amenda; la stabilirea sumei pe zi ține seama de valoarea folosului obținut sau urmărit.

Circumstanțele atenuante sau agravante modifică limitele după fracțiile prevăzute de lege.

Dacă inculpatul recunoaște în totalitate faptele în fața instanței și judecata se face pe baza probelor din urmărirea penală, limitele pedepsei amenzii se reduc cu o pătrime. Aceeași reducere se aplică în cazul acordului de recunoaștere a vinovăției.

Condamnatul trebuie să depună dovada plății integrale a amenzii (recipisa) la judecătorul delegat cu executarea, în termen de 3 luni de la data la care hotărârea a rămas definitivă.

Dacă nu poate plăti integral în acest termen, poate cere judecătorului delegat cu executarea eșalonarea plății, în rate lunare, pe cel mult 2 ani. Cererea trebuie făcută de condamnat; eșalonarea nu se acordă automat.

Unde și cum se plătește concret (contul, documentele cerute) reiese din hotărâre și de la instanța de executare.

Când amenda nu poate fi plătită, în tot sau în parte, din motive care nu țin de condamnat (de exemplu, lipsa reală a veniturilor), instanța poate înlocui amenda neplătită cu muncă neremunerată în folosul comunității — dar numai cu acordul condamnatului și dacă starea lui de sănătate îi permite. O zi-amendă corespunde unei zile de muncă.

Instanța competentă este instanța de executare. Ea poate fi sesizată din oficiu, de organul care execută amenda sau chiar de condamnat. În hotărâre se menționează două instituții din comunitate unde se poate presta munca, iar consilierul de probațiune decide la care dintre ele și ce fel de activitate.

Munca încetează dacă persoana plătește amenda corespunzătoare zilelor rămase. Dacă amenda însoțea o pedeapsă cu închisoarea, munca se prestează după executarea închisorii.

Legea prevede înlocuirea amenzii cu închisoarea, o zi de închisoare pentru fiecare zi-amendă neexecutată, în următoarele situații:

• condamnatul nu plătește amenda cu rea-credință (deși ar putea);
• condamnatul care nu poate plăti nu își dă acordul pentru munca în folosul comunității;
• condamnatul nu prestează munca în folosul comunității în condițiile stabilite de instanță;
• condamnatul săvârșește o nouă infracțiune, descoperită înainte să termine munca; zilele rămase, transformate în închisoare, se adaugă la pedeapsa pentru noua faptă.

Condamnarea la amendă apare în cazierul judiciar. Pentru condamnarea la amendă, reabilitarea intervine de drept dacă, în decurs de 3 ani, persoana nu săvârșește o altă infracțiune. Cum se calculează termenul și ce înseamnă reabilitarea găsiți în articolul despre reabilitare și cazier.

Amenda poate fi și pedeapsa stabilită în cazul amânării aplicării pedepsei; în acest caz, dacă termenul de supraveghere trece fără probleme, pedeapsa nu se mai aplică.

• hotărârea de condamnare și, dacă există, adresa primită de la instanța de executare;
• dovezile plăților deja făcute;
• acte despre venituri și cheltuieli: adeverință de venit, cupon de pensie, acte despre persoanele pe care le întrețineți, acte medicale;
• orice corespondență cu instanța sau cu serviciul de probațiune.